Ce se întâmplă cu creierul când folosim AI?
În toată goana „adoptă AI cât mai repede", am sentimentul că ratăm o conversație importantă. Vorbim extrem de mult despre care e promptul cel mai bun, care framework îți dă cel mai bun output, ce tool e mai eficient. Comentăm la toate postările de pe toate rețelele de socializare doar ca sa primim exact deck-ul cu prompturile cele mai bune, mai rafinate, mai bine structurate, mai mai…
Și ratăm ceva absolut esențial: vorbim extrem de puțin despre ce aspecte din munca noastră pasăm către AI și ce se întâmplă cu abilitățile noastre cognitive în timp ce facem asta.
Să nu mă înțelegeți greșit, nu sunt contra AI și contra evoluției tehnologice. Folosesc AI, l-am integrat în toate business-urile mele și mă ajută enorm. Numai că în ultimele luni, am început să-l folosesc complet diferit pentru că am observat la mine niște efecte legate de memorie și procesarea informației, care m-au determinat să fac o schimbare.
Așa că am început să cercetez subiectul neuroștiințific și am descoperit că deja există studii care arată impactul real al utilizării AI (vorbim despre utilizarea pasivă - accepți ce-ți dă AI-ul fără să-l procesezi critic) asupra creierului.
Iată ce spun studiile, clasificate după cât de bine documentate sunt:
1. Solid documentat (măsurători obiective, EEG, studii replicabile)
• Memoria de lucru și retenția informației scad semnificativ. În studiul MIT Media Lab (Kosmyna et al., 2025), 83% dintre utilizatorii ChatGPT nu au putut rememora puncte cheie din propriile texte. Mecanismul: procesarea informației fiind superficială, hipocampul nu primește semnal suficient pentru a forma o urmă de memorie reală.
• Conectivitatea neuronală scade în timpul sarcinii. EEG-ul a arătat că utilizatorii LLM prezintă cea mai slabă activare cerebrală, comparativ cu cei care folosesc motoare de căutare sau care lucrează singuri.
• Sentimentul că „munca îmi aparține" dispare. Nu e doar o senzație, este chiar un fenomen neural măsurabil. Creierul nu marchează informația ca fiind generată de tine pentru că lipsește complet bucla de predicție-verificare.
• Atrofia rețelelor cognitive – sinapsele care nu sunt activate se pierd.
2. Bine documentat, cu nuanțe
• Gândirea critică scade la utilizatorii frecvenți. Studiul Gerlich (2025) pe 666 de participanți a arătat o corelație negativă semnificativă între frecvența utilizării AI și scorurile la testele de gândire critică.
• Trecerea de la „a face" la „a verifica". Cercetarea Microsoft (Lee et al., CHI 2025) arată o mutare a rolului cognitiv de la generare la supraveghere. Iar verificarea cere mult mai puțină activare cerebrală decât construirea independentă.
• Capacitatea de a rezolva probleme fără instrumente scade în timp. Repertoriul intern de strategii nu se construiește dacă externalizezi pașii de rezolvare.
Imaginați-vă doar... ce se întâmplă cu creierul nostru după ani și ani de utilizare AI. Încă nu avem studii care să urmărească acest parcurs, dar în următorii ani sigur vor apărea.